Copilăria şi adolescenţa sunt perioade cruciale ale vieţii datorită numeroaselor schimbări dinamice de la nivelul unor importante sisteme metabolice, care afectează reglarea hormonală a întregului organism, procentul de ţesut adipos, distribuţia corporală a acestuia, dar şi a sensibilitatea la insulină, ca urmare a creşterii şi a trecerii prin pubertate [1]. În aceste perioade se produc şi serioase modificări la nivel psihologic şi cu privire la anumite comportamente sănătoase sau nu, care vor influenţa stilul de viaţă al viitorului adult şi statusul sănătăţii generale a acestuia [2].
Adolescenţa este, în mod particular, o perioadă vulnerabilă în care poate să apară obezitatea deoarece este marcată de o încetinire a creşterii dar şi de o scădere a nivelului de activitate fizică [3].
Activitatea fizică practicată în mod regulat, în perioada copilăriei şi adolescenţei, îmbunătăţeşte forţa şi anduranţa, ajută la dezvoltarea optimă a sistemului musculo-scheletal şi la controlul greutăţii corporale, reduce anxietatea şi nivelul de stres, creşte respectul de sine şi poate îmbunătăţi nivelul tensiunii arteriale şi al colesterolului sanguin [4].
Supraponderea şi obezitatea sunt rezultatul unei balanţe calorice pozitive – numărul caloriilor aduse prin alimentaţie fiind mai mare decât cel al caloriilor consumate – şi depind totodată de moştenirea genetică, factori de mediu şi de anumite comportamente ale copiilor şi adolescenţilor [5].
Obezitatea dobândită în copilărie creşte de 5 ori sau mai mult riscul de a deveni un adult obez, prin comparaţie cu riscul copiilor cu o greutate normală la aceeaşi vârstă. Adulţii, care au fost supraponderali în copilărie, au valori crescute a lipidelor şi lipoproteinelor sanguine, a tensiunii arteriale, a insulinei şi au risc crescut de boală cardiovasculară, comparativ cu acei copii care au avut o greutate normală [6].
Activitatea fizică poate avea efecte pozitive asupra diminuării nivelului adipozităţii, în special în cazul adolescenţilor obezi, şi poate juca un rol important în prevenţia apariţiei supraponderii şi obezităţii în cazul adolescenţilor cu o greutate normală [7].
Implicarea în activităţi fizice regulate, încă din perioada copilăriei şi adolescenţei, este deosebit de importantă ţinând cont de beneficiile asupra greutăţii corporale, a creşterii şi dezvoltării armonioase, a sănătăţii în general, şi de trendul global al epidemiei de obezitate care atinge şi populaţia pediatrică.
Mediul actual de dezvoltare al copiilor şi adolescenţilor încurajează un stil de viaţă sedentar care contribuie la o balanţă energetică pozitivă şi la apariţia precoce a obezităţii. Indiferent de vârsta tinerilor, există dovezi suficiente care arată că efectuarea în mod regulat de activităţi fizice are efecte benefice asupra sănătăţii şi prvine apariţia anumitor afecţiuni. Dezvoltarea unui stil de viaţă activ încă din copilărie are cel mai mare impact asupra mortalităţii şi a longevităţii. Este din ce în ce mai evident că factorii de mediu trebuie modificaţi şi trebuie implementate strategii de încurajare şi creştere a nivelului de activitate fizică a copiilor şi adolescentilor, ce să-i ajute să-şi dezvolte un stil de viaţă activ care să contribuie la reducerea prevalenţei obezităţii în rândul acestei categorii de populaţie [8].
Totuşi nivelul de activitate fizică poate nu e factorul cheie ce determină apariţia supraponderii sau obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor dar are un efect favorabil asupra menţinerii unui status normoponderal şi asupra stării de sănătate generale.
Indiferent de impactul, direct sau indirect, asupra statusului ponderal, importanţa activităţii fizice regulate nu trebuie subestimată, prin urmare trebuie făcute eforturi de a promovare a unui stil de viaţă activ la orice vârstă.
Bibliografie :
- Cruz M.L., Shaibi G.Q., Weigensberg M.J., Spruijt-Metz D., Ball G.D., & Goran M.I., Pediatric obesity and insulin resistance: chronic disease risk and implications for treatment and prevention beyond body weight modification. Annual Review of Nutrition, 2005 (25): 435–468.
- Moreno A., Pigeot I., Ahrens W., Epidemiology of Obesity in Children and Adolescents .Prevalence and Etiology., Springer, 2011, p 347-366.
- Stankov I., Olds T., Cargo M., Overweight and obese adolescents: what turns them off pysical activity?,International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity 2012, p.9-53.
- S. Department of Health and Human Services. Physical Activity Guidelines Advisory Committee report.Washington, DC: U.S. Department of Health and Human Services, 2008, p. 1-78.
- Daniels S.R., Arnett D.K., Eckel R.H., et al. Overweight in children and adolescents: pathophysiology, consequences, prevention, and treatment. Circulation, 2005; (111):1999–2002.
- Thompson D.R., Obarzanek E., Franko D.L., Barton B.A., Morrison, J., Biro F.M., Daniels S.R., Striegel-Moore R.H.,. Childhood overweight and cardiovascular disease risk factors: the National Heart, Lung, and Blood Institute Growth and Health Study. The Journal of Pediatrics, 2007 (150):18–25.
- Reichert F., Baptista M.A., Wells J.C., Carvalho D.S., Hallal P.C., Physycal activity as a predictor of adolescent body fatness: a systematic review, Sports Med., 2009, 39(4):279-94.
- Hills A.P., King N.A., Armstrong T.P., The contribution of physical activity and sedentary behaviours to the growth and development of children and adolescents: implications for overweight and obesity,Sports Med., 2007, 37(6):533-45.
