Caloriile “lichide” și obezitatea

Apa este un nutrient esenţial fără de care nu putem trăi, lipsa totală a acestuia putând duce la exitus în doar câteva zile [1-3]. Sursele de apă ale organismului sunt apa din lichide (consumul zilnic de apă şi de alte lichide este de 1200-1500 ml), apa din alimente (alimentele conţin proporţii variabile de apă, cantitatea de apă adusă zilnic de acestea este de aproximativ 700-1000 ml) şi apa provenită din procesele de oxidare (aceste procese au ca produs final apa metabolică, a cărei cantitate este de 200-300 ml/zi) [4].

Toate băuturile aduc o anumită cantitate de apă în organism dar pe lângă aceasta, majoritatea, mai aduc şi calorii. Consumul excesiv de băuturi calorice, în special de băuturi răcoritoare îndulcite, este un factor important ce contribuie la pandemia obezităţii [5,6] deşi studii aprofundate sunt necesare pentru a demonstra efectele acestui tip de comportament [7,8]. Mecanismele prin care băuturile răcoritoare îndulcite contribuie la câştigul ponderal sunt conţinutul crescut de zahăr adăugat, saţietatea scăzută şi lipsa ajustării energetice, în minus, la masa ce urmează consumului caloriilor lichide, toate acestea ducând la o ingestie energetică totală ridicată [9,10].

Categoria băuturilor răcoritoare îndulcite cuprinde : băuturile non-alcoollice, carbogazoase şi necarbogazoase; băuturile care nu conţin 100% suc natural de fructe; ceaiul şi cafeaua, băuturi pe bază de lapte îndulcit, băuturile pentru sportivi, băuturile energizante şi orice altă băutură ce conţine zahăr adaugat [11,12]. Aceste băuturi reprezintă sursa cea mai mare de zahăr consumat şi au o importantă contribuţie energetică în dieta zilnică a tinerilor [13]. Dintre aceştia, adolescenţii sunt cei care le consumă în cantitatea cea mai mare. Mai mult, consumul de băuturi răcoritoare îndulcite a fost asociat cu obezitatea [14,15], caria dentară şi prima extracţie dentară [16,17], diabetul de tip 2 [16,18], dislipidemia [19], hipertensiunea arterială [20], comportamente deviante şi sănătate mentală precară [21,22], înlocuirea alimentelor bogate nutriţional [23,24].

O analiză sistematică care a inclus 30 de studii, din baza de date Medline, publicate între 1966 şi mai 2005, ce cercetau legătura dintre consumul excesiv de băuturi răcoritoare îndulcite şi câştigul în greutate, a arătat o asociere pozitivă între aceşti doi factori, atât în rândul copiilor şi adolescenţilor cât şi al adulţilor. O cutie de băutură răcoritoare îndulcită are, în medie, 350 ml şi aduce 150 de kcal din 40-50 g de zahăr, echivalentul a 10 linguriţe, dacă aceste calorii se adaugă suplimentar la dieta zilnică, consumul unei cutii pe zi poate să ducă la un câştig ponderal anual de 6,75 kg. În mod curent băuturile răcoritoare îndulcite contribuie cu 8-9% la ingestia energetică zilnică. Dată fiind incidenţa crescută la nivel global a obezităţii, mai ales în rândul copiilor şi adolescenţilor, este imperativă implementarea unor strategii de sănătate publică care să includă şi educaţia asupra consumului şi a alegerii băuturilor răcoritoare, prin promovarea alternativelor sănătoase ca apa, laptele degresat şi, în cantităţi mici, sucul de fructe [25].

Organizaţia Mondială a Sănatăţii (OMS) recomandă ca zahărul sub formă adaugată nu  trebuie să reprezinte mai mult de 10% din necesarul energetic zilnic [26].

Promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase impune o cunoştere detaliată a factorilor care influenţează comportamentul alimentar. Studiile arată că părinţii joacă un rol important în conturarea obiceiurilor alimentare ale adolescenţilor. Părinţii controlează cantitatea şi disponibilitatea băuturilor răcoritoare acasă dar influenţează şi prin atitudinea pe care o au în legătură cu obiceiurile alimentare [27].

Studiul Premier, publicat în 2009, este primul studiu care a analizat efectul pe care îl poate avea reducerea, pe termen lung (18 luni), a consumului de băuturi răcoritoare îndulcite asupra greutăţii [28]. A fost relizat pe un lot de 810 adulţi americani, bărbaţi şi femei, cu vârste între 25 şi 79 ani. La începutul studiului, ingestia zilnică medie de calorii lichide era de 356 de kcal, la 6 luni, după o reducere de 100 kcal/zi (calorii lichide), a fost înregistrată o scădere în greutate cu 0,25 kg iar la 18 luni de 0,24 kg. Reducerea caloriilor lichide a avut un efect mai puternic asupra scăderii în greutate decât reducerea celor provenite din surse solide, iar dintre toate băuturile răcoritoare, doar reducerea celor îndulcite a fost asociată pozitiv cu scăderea ponderală. Reducerea cu o singură porţie pe zi (355 ml) a consumului de băuturi răcoritoare îndulcite a dus la o scădere ponderală de 0,49 kg după 6 luni şi de 0,65 kg după 18 luni.

Ţinând cont că riscul copiilor de a deveni obezi creşte de 1,6 ori dacă se consumă zilnic 350 ml de băuturi răcoritoare îndulcite [29], intervenţiile ce promovează consumul de apă sau băuturi cu conţinut caloric scăzut ar putea avea un potenţial de scădere semnificativă a acestui risc.

Copiii şi adolescenţii reprezintă un grup ţintă foarte important, pentru programele de combatere a obezităţii deoarece crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase de timpuriu este cea mai eficientă metodă de păstrare a stării de sănătate pe termen lung.

Lucrarea mea de licenţă publicată în Romanian Journal of Diabetes Nutrition & Metabolic Diseases – RJDNMD 2015, Vol. 22, No. 3, http://www.jrdiabet.ro/articles/original_paper-assessing_intake_of_water_and_sugar_sweetened_beverages_in_adolescents_its_relationship_with_weight_status.html

Bibliografie:

1. Jequier E, Constant F: Water as an essential nutrient: the physiological basis of hydration. Eur J Clin Nutr 2010; 64:115–123.
2. Benelam B, Wyness L: Hydration and health: a review. Nutr Bull 2010; 35:3–25.
3. Popkin BM, D’Anci KE, Rosenberg IH. Water, hydration, and health. Nutr Rev 2010; 68:439–458.
4. Societatea de nutriţie din România. Ghid pentru alimentaţia sănătoasă, Iaşi, 2006, p. 61-64.
5. Hu FB, Malik VS: Sugar-sweetened beverages and risk of obesity and type 2 diabetes: epidemiologic evidence. Physiol Behav 2010; 100:47–54.
6. Woodward-Lopez G, Kao J, Ritchie L: To what extent have sweetened beverages contributed to the obesity epidemic?. Public Health Nutr 2011; 14(3):499–509.
7. Gibson S: Sugar-sweetened soft drinks and obesity: a systematic review of the evidence from observational studies and interventions. NutrResRev 2008; 21:134–147.
8. Mattes RD, Shikany JM, Kaiser KA, Allison DB: Nutritively sweetened beverage consumption and body weight: a systematic review and meta-analysis of randomized experiments. Obes Rev 2011; 12:346–365.
9. Cassady BA, Considine RV, Mattes RD: Beverage consumption, appetite, and energy intake: what did you expect?. Am J Clin Nutr 2012; 95(3):587–593.
10. Drewnowski A, Bellisle F. Liquid calories, sugar, and body weight. Am J Clin Nutr 2007; 85:651–661.
11. Duffey KJ, Popkin BM. Shifts in patterns and consumption of beverages between 1965 and 2002. Obesity (Silver Spring) 2007; 15:2739–47.
12. Popkin BM. Patterns of beverage use across the lifecycle. Physiol Behav 2010; 100:4–9.
13. Reedy J, Krebs-Smith SM. Dietary sources of energy, solid fats, and added sugars among children and adolescents in the United States. J Am Diet Assoc. 2010; 110:1477–84.
14. Ludwig DS, Peterson KE, Gortmaker SL. Relation between consumption of sugar-sweetened drinks and childhood obesity: a prospective, observational analysis. Lancet 2001; 357:505–8.
15. Fiorito LM, Marini M et. al. Beverage intake of girls at age 5 y predicts adiposity and weight status in childhood and adolescence. Am J Clin Nutr 2009; 90:935–42.
16. Montonen J, Jarvinen R, Knekt P, Heliovaara M, Reunanen A. Consumption of sweetened beverages and intakes of fructose and glucose predict type 2 diabetes occurrence. J Nutr. 2007; 137:1447–54.
17. Sohn W, Burt BA, Sowers MR. Carbonated soft drinks and dental caries in the primary dentition. J Dent Res. 2006; 85:262–6.
18. Malik VS, Popkin BM, Bray GA, Despres JP, Willett WC, Hu FB. Sugarsweetened beverages and risk of metabolic syndrome and type 2 diabetes: a meta-analysis. Diabetes Care. 2010; 33:2477–83.
19. Welsh JA, Sharma A, Abramson JL, Vaccarino V, Gillespie C, Vos MB. Caloric sweetener consumption and dyslipidemia among US adults. JAMA 2010; 303:1490–7.
20. Brown IJ, Stamler J, Van Horn L, Robertson CE, Chan Q, Dyer AR, Huang CC, Rodriguez BL, Zhao L, Daviglus ML, et al. Sugar-sweetened beverage, sugar intake of individuals, and their blood pressure: International Study of Macro/Micronutrients and Blood Pressure. Hypertension. Am J Public Health 2011; 57:695–701.
21. Lien L, Lien N, Heyerdahl S, Thoresen M, Bjertness E. Consumption of soft drinks and hyperactivity, mental distress, and conduct problems among adolescents in Oslo, Norway. Am J Public Health. 2006; 96:1815–20.
22. Shi Z, Taylor AW, Wittert G, Goldney R, Gill TK. Soft drink consumption and mental health problems among adults in Australia. Public Health Nutr. 2010; 13:1073–9.
23. Marshall TA, Eichenberger Gilmore JM, Broffitt B, Stumbo PJ, Levy SM. Diet quality in young children is influenced by beverage consumption. J Am Coll Nutr 2005; 24:65–75.
24. Frary CD, Johnson RK, Wang MQ. Children and adolescents’ choices of foods and beverages high in added sugars are associated with intakes of key nutrients and food groups. J Adolesc Health 2004; 34:56–63.
25. Vasanti S Malik, Matthias B Schulze, and Frank B Hu. Intake of sugar-sweetened beverages and weight gain: a systematic review. Am J Clin Nutr 2006; 84:274–88.
26. World Health Organization. Diet, nutrition and the prevention of chronic diseases: report of a Joint WHO/FAO Expert Consultation. World Health Organization Geneva 2003; 54 –71.
27. Grimm GC, Harnack L, Story M. Factors associated with soft drink consumption in school-aged children. J Am Diet Assoc 2004; 104: 1244–9.
28. Liwei Chen, Lawrence J Appel, Catherine Loria, Pao-Hwa Lin et.al. Reduction in consumption of sugar-sweetened beverages is associated with weight loss: the PREMIER trial. Am J Clin Nutr 2009; 89:1299–306.
29. Harrington S: The role ofe sugar-sweetened beverage consumption in adolescent obesity: a review of the literature. J Sch Nurs 2008; 24:3-12.