Procesul de îmbătrânire este absolut normal şi natural pentru fiecare dintre noi, iar odată cu înaintarea în vârstă apar atât modificările fizice evidente cât şi modificări fiziologice, de care suntem mai puţin conştienţi, dar care trebuie avute în vedere mai ales după vârsta de 65 de ani. Dintre modificările fiziologice, unele sunt mai importante în realizarea unei nutriţiei optime a vârstnicului:
- scăderea masei musculare (se pierde, în medie, 2% din masa musculară anual după împlinirea vârstei de 50 de ani) cu apariţia sarcopeniei;
- creşterea masei grase (între 20 şi 85 de ani, procentul de masă grasă creşte cu 1,5-1,7% la fiecare 10 ani);
- rata metabolismului bazal scade cu înaintarea în varstă, se estimează ca necesarul energetic scade cu cate 3% la fiecare 10 ani după vârsta de 50 de ani;
- densitatea osoasă scade semnificativ cu varsta, la fel şi conţinutul de minerale de la nivel osos ducând la apariţia osteopeniei şi osteoporozei
- pot să apară disgeuzia (alterarea gustului) şi hiposmia (scăderea acuităţii analizatorului olfactiv) în diferite grade şi la vârste diferite, deşi de multe ori aceste fenomene sunt cauzate şi de alţi factori, precum consumul unor medicamente sau anumite afecţiuni;
- alterarea sănătăţii cavităţii orale prin pierderea dinţilor, folosirea protezelor şi apariţia xerostomiei (diminuarea secreţiei salivare cu senzaţia de gură uscată) pot cauza dificultăţi în masticaţia şi înghiţirea alimentelor;
- aproximativ 30% dintre persoanele care au trecut de 50 de ani prezintă aclorhidrie (producerea în cantitate insuficientă de acid clorhidric).
Toate aceste modificări împreună cu alţi factori, cum sunt moştenirea genetică, mediul socio-economic, diverse boli, influenţează ritmul şi “calitatea” procesului de îmbătrânire a întregului organism fiind şi determinanţi majori în stabilirea unei alimentaţii optime specifice vârstei.
O atenţie deosebită trebuie acordată necesarului energetic, care fiind mai scăzut, trebuie acoperit din alimente dense din punct de vedere nutriţional ce să aducă în acelaşi timp şi calorii şi nutrienţi esenţiali organismului.
Se recomandă consumul de glucide complexe din legume, fructe şi cereale integrale pentru a asigura şi un aport suficient de fibre alimentare. În cazul vârstnicilor, constipaţia este mai frecventă fiind cauzată de aportul insuficient de fibre alimentare, lichide, sedentarism, dar şi de unele medicamente.
Proteinele consumate sunt importante în primul rând pentru menţinerea masei musculare, iar sursele este recomandat să fie jumătate de origine animală (ouă, carne, peşte, lactate degresate) şi jumătate de origine vegetală (ciuperci, quinoa, chia, leguminoase uscate: soia, năut, fasole, mazăre etc.). Pe lângă acestea, activitatea fizică zilnică, la adulţii de peste 65 de ani, este deosebit de importantă pentru a minimiza efectele sarcopeniei ce survine odată cu vârsta.
Restricţiile severe de lipide din alimentaţie pot afecta gustul, savoarea şi textura alimentelor, prin urmare pot influenţa negativ dieta per total.
Aportul de vitaminele şi mineralele este foarte important în alimentaţia vârsticului. Alterarea gustului şi mirosului pot determina persoana vârstnică să condimenteze excesiv alimentele, dar mai ales să adauge cantităţi suplimentare de sare, cu efecte negative asupra stării de sănătate. Totodată, riscul apariţiei deficienţelor de vitamină B12, vitamină D, calciu, potasiu, zinc, este mult mai crescut din cauza modificărilor fiziologice şi fizice.
Este recomandat să fie încurajat consumul de apă şi lichide deoarece mecanismul apariţiei senzaţiei de sete se diminuează odată cu înaintarea în vârstă, iar cosecinţele deshidratării şi a balanţei electrolitice negative sunt multiple şi afectează starea generală a organismului putând să apară: stări de confuzie, de oboseală, vertij, migrene, modificări ale tensiunii arteriale, constipaţie, afectare renală.
Mişcarea şi dieta echilibrată sunt esenţiale la orice vârstă!
